Despre umiditatea aerului
Pe scurt : umiditate mică în cameră poate provoca uscarea ochilor, a gâtului, senzația de rece în ciuda temperaturii suficiente din cameră. Umiditatea mare poate provoca probleme de respirație și probleme de adaptare la temperaturi mari. Umiditatea recomandată în cameră este de 30-60%, dar o umiditate confortabilă și mai propice sănătății se află între 40-60%.
Update: Iarna totuși este aproape imposibil să menții o umiditate mult peste 30%, apa suplimentară din aer tinde să condenseze pe orice suprafață rece, producând în plus și igrasie.
Introducere
De ceva timp experimentez cu aparate simple de măsurare a umidității aerului. Am cumpărat niște senzori de umiditate din aceia care se vând cu așa-numitele "stații meteorologice" pentru uz casnic. Poate nu sunt foarte exacte, dar mă bazez pe faptul că măcar sunt monotone (indică variația de umiditate).
De câteva săptămâni am observat o scădere pronunțată a umidității aerului în cameră (22-30%). Este acea uscăciune pentru care se recomandă vase cu apă puse pe calorifer. Deși sunt 25 grade în cameră, câteodată simt că este răcoare. Soția simte că se trezește cu gâtul uscat.
Chiar dacă aerisesc camera, umiditatea nu crește, rămâne sub 30%. Chiar vasul de apă agâțăt de calorifer nu pare să ajute foarte mult. Vara se întâmpla exact invers, din cauza respirației umiditatea din cameră urca peste 50% - 60%, iar aerisirea scade ușor umiditatea camerei.
Ce este umiditatea (relativă)
Umiditatea relativă este o măsură a saturației cu vapori de apă a aerului. Umiditatea 100% nu înseamnă o cameră inundată, ci corespunde procentului maxim posibil de vapori de apă în aer la acea temperatură/presiune. Orice vapor adăugat în plus va conduce (statistic) la condensarea unui alt vapor, care va trece în stare lichidă. 100% este umiditatea dintr-o saună sau dintr-o mașină iarna - în care surplusul de aburi expirați se condensează instantaneu pe geamuri.
Cu cât umiditatea relativă este mai mică, cu atât tendința de evaporare a lichidelor este mai pronunțată. Cu cât umiditatea relativă este mai mare, cu atât crește tendința de condensare a vaporilor. S-a constatat că pentru corpul uman este importantă nu cantitatea de vapori din aer, ci această "umiditate relativă" care arată rata de evaporare al lichidelor de pe suprafața corpului. Alături de umiditate, evaporarea mai depinde de curenții de aer. Dacă este vânt, evaporarea este mai pronunțată la aceeași umiditate a aerului considerat static.
Umiditatea mare poate produce persoanelor cu probleme acumularea de apă în plămâni. Umiditatea mică produce uscarea mucoaselor și a pielii, favorizează deshidratarea.
Umiditatea afectează și capacitatea de răcire a organismului. La umiditate mare, transpirația se acumulează pe piele în loc să se evapore. Dacă apa nu se evaporă, pielea nu reușește să piardă suficientă căldură prin transpirație. Temperatura de 24 grade celsius la umiditate de 0% se simte precum 21 grade, iar la umiditate foarte mare (100%) se simte ca 27 grade celsius. Relația nu este liniară, există formule complicate.
Temperatura
Observăm că umiditatea relativă depinde de temperatură. La o temperatură mică, vaporii de apă condensează la o cantitate mai mică de apă în aer (mașina iarna). La temperaturi înalte, o mult mai mare cantitate de apă poate fi prezentă în aer fără să condenseze (sauna). Atunci când mașina se încălzește, vaporii expirați de oamenii din mașină nu mai condensează pe geamuri.
Crescând temperatura într-o cameră, păstrând același număr de vapori de apă, umiditatea relativă scade. Temperatură mai mare înseamnă că apa tinde mai mult spre starea gazoasă, astfel că ochii, gâtul se usucă. O temperatură mai mică înseamnă că apa are o tendință mai mare să rămână lichidă, astfel că ochii/gâtul se usucă mai puțin.
Mnemonică : geamurile mașinii se umezesc când este frig.
Presiunea
Există și un factor de presiune care este mai puțin observabil în viața de zi cu zi. Teoretic apa la peste 100 grade celsius se transformă în vapori. Pentru a putea țina apa lichidă la peste 100 grade celsius, se folosește "oala sub presiune". Carnea mai tare (precum vita) are nevoie de temperaturi peste 100 grade pentru a dizolva fibra. Dacă am deschide oala sub presiune când "fierbe", toată apa s-ar evapora instantaneu sub forma unei explozii de vapori fierbinți. Există și o glumă că pe vârful multelui Everest unde presiunea este mică iar apa fierbe la 69 grade poți bea ceai "clocotit".
Dacă presiunea mare ține apa sub formă lichidă, presiunea mică produce evaporarea. Relația pare să fie mai complicată însă în meteorologie, diferența de presiune determină mișcarea maselor de aer, iar acumularea de vapori (creșterea umidității) duce la precipitații. Umiditatea din aer are însă valențe pedictive, o umiditate în creștere poate prevesti precipitații.
Variația umidității iarna
O regulă simplă (dar aproximativă) este că într-o cameră închisă, în care cantitatea de vapori rămâne constantă, o creștere de 10 grade celsius înjumătățește umiditatea relativă, iar o scădere cu 10 grade celsius dublează umiditatea (nu peste 100% bineînțeles). Iarna la -5 grade celsius tendința apei spre evaporare este foarte mică, deci umiditatea este mică.
Să facem un experiment mental : dacă toamna era umiditate 50% la 20 grade, la 10 grade umiditatea crește până spre 100% și vaporii din aer încep să condenseze. Când temperaturile ajung negative, aerul este foarte sărăcit în vapori de apă. Dacă aerul de afară a pierdut 50% din vapori, aerul ajuns în cameră și încălzit la temperatura intițială de 20 grade va avea umiditatea aproximativ la jumătate (25%). Astfel se explică de ce iarna umiditatea din cameră este foarte mică, nu are legătură cu folosirea caloriferului în sine. Numerele sunt orientative, apar tot felul de factori adiționali : umiditate mai mică înseamnă evaporare mai rapidă a lichidelor din cameră, deci creșterea umidității.
Reducerea temperaturii poate ajuta dar nu este neapărat o soluție la problema umidității. Dacă în cameră sunt 24 grade cu 22% umiditate, în cămară sunt 16 grade și doar 3 procente mai mult (25% umiditate). Soluția este generarea de vapori mai mulți de apă în cameră.
Concluzie : merită să vă gâdiți la nivelul umidității din cameră. În ziua de astăzi aparatele de măsurat umiditatea (hidrometrele) sunt relativ ieftine, dar se pot trage niște concluzii chiar urmărind efectele. Atenție, umiditatea prea mare poate genera și igrasie, deși factorul cel mai important este temperatura mică a peretelui, care face ca în apropierea peretelui neizolat/neîncălzit umiditatea relativă să crească la 100% și să producă condens.
P.S Articole și mai interesante scrise de mine în engleză:
Philosophy of everything
"The more I say, the more I know" . Republicarea articolelor este permisă cu citarea autorului
68 comments
Comments are closed for this article.
@Mihai Voicu - nu am aflat, chiar nu imi dau seama care este cauza. Deasupra am etaj, casa este izolata la exterior. Pana in vara a fost si la interior izolata, am crezut ca problema este faptul ca peretii nu mai respira, fiind un sandvis, asa ca asta-vara am inlaturat izolatia pe interior, am ajuns pana la caramida cum am spus. Era ceva mucegai pe polistiren, insa nu de speriat. Ciudat este faptul ca din toate camerele (parter + etaj) aceasta este singura cu probleme. Are intr-adevar 3 pereti exteriori, insa nu e singura asa. Intre timp am achizitionat un dezumidificator maricel, i-am iprovizat si un filtru de carbon si parca e o mica imbunatatire, umiditatea este mentinuta la 50-55%, insa merge aproape continuu, consuma curent destul de mult, bineinteles...scot destul de multa apa, zilnic. Il urmaresc sa vad ce se mai intampla in iarna asta, sper sa rezolv astfel problema...
Dacă pereții sunt suficient de uscați, cred că e mai bine și cu izolație în interior. Dacă pereții sunt direct reci (neizolați), umiditatea condensează mai repede pe ei și se formează igrasie, care e mai rea decât umiditatea în sine.
Bună seara. Mulțumim pentru informații. Foarte utile. Va rețin cu o întrebare. Igrasia si/sau mucegaiul pot exista și în lipsa semnelor/pe pereți sau a mirosului specific? Am 2 pereți exteriori care sunt reci mereu. De vreo luna am simțit un miros mai ciudat (gen igrasie) la peretele unde e caloriferul. Doar în zona caloriferului. Însă nu e nici umed nici pătat. Am dat cu soluție de clor/otet/bicarbonat și acum e ok. Întrebarea e deci dacă poate fi igrasie/mucegai în perete și fără semne evidente. Mulțumesc!
Mulțumim pentru informațiile utile. As vrea sa va întreb dacă igrasia si/sau mucegaiul pot exista și în lipsa semnelor specifice (miros sau pete pe pereți). Mulțumesc.
Poate fi mucegai sub glet, caz în care, gletul se umflă în timp. Nu prea trece decât dând jos gletul, dat cu solutie antimucegai si apoi dat din nou glet.
Tutuși e ciudat să fie lângă calorifer, de obicei apare ori unde este apă sau abur mult, ori unde este peretele mai rece decât restul camerei.
Bună dimineața, am încercat sa citesc toate comentariile, doar doar se potrivește ceva cu problema mea, insa nu am găsit. Fetita mea a răcit la un moment dat, și de ceva timp are o tuse ușor productiva în timpul nopții, plus secreții undeva pe gât de care nu mai scăpa. Ma trezește și pe mine când tușește și îmi dau seama ca aerul este f uscat. Într-un final am cumpărat un higrometru (de la articole pentru copii) care arăta în cameră aproximativ 50% umiditate; am cumpărat un umidificator cu abur cald (tot de la articole pentru copii) și am citit ca in cazul în care copilul e răcit, umiditatea ar trebui sa fie undeva pe la 70%. Am testat umidificatorul, cu aproximativ 500ml apa, și de atunci, constant, și în dormitorul copilului, și în camera noastră, higrometrul arata 80%. Blocul este izolat pe exterior, în camera copilului cei 2 pereți exteriori sunt izolați și pe interior. Nu am mai pornit umidificatorul de atunci, deși simt ca aerul în casa e f. uscat. Menținem 22-22.5 grade temperatura în timpul zilei, 21-21.5 grade în timpul nopții. Care credeți ca e problema? Nu am avut niciodată probleme de igrasie, nu miroase nimic, aerisim 1-2ori pe zi, pe timpul zilei, dacă nu e nimeni acasă lăsăm o temperatura de 20 grade. Multumesc!
@Carmen: dacă apare febră, consultați un medic, se poate ajunge inclusiv la pneumonie. Mi s-a întâmplat chiar și mie într-o iarnă, a trecut doar cu 5 zile de antibiotic. M-am întrerupt după primele 3 zile (nu părea pneumonie la stetoscop), a revenit febra, apoi am făcut radiografie și a trebuit să continui cu antibioticele. În special febră mare (peste 38.5) care nu scade prea mult la antitermic e semn de infecție mai serioasă. De la 39-40 încolo încep pericole majore.
Nu sunt medic, iar la anumite infecții virale nici nu se recomandă antibiotic. Totuși, tuse productivă cu secreții gălbui are șanse mai mari să fie de la o infecție bacteriană.
Nu vreau să vă sperii, poate să fie și doar o banală răceală care trece în timp. Și copilul meu mai tușește noaptea, însă nu are febră. Soluția nu e neapărat umiditatea peste 50%. Umiditatea mare chiar poate favoriza infecția la plămâni în anumite situații. Noi preferăm un pic mai cald în cameră, dar depinde cum simte fiecare. Aveți grijă la febră, să nu urce peste 39 și consultați urgent un medic în caz de febră mare.
Sănătate multă!
Bună. Știu ca comentariile sunt foarte vechi dar poate îmi răspunde careva. Am și eu o problema, de curând M am mutat în garsoniera soțului cu fetita noastră, eu stăteam cu chirie. El neavând masina de spălat, ne am cumpărat, hainele le întindem afara pe balcon vara, dar iarna le întind afara și stau cu zilele acolo ca nu se usucă deloc, și iau în casa câte pot sa pun sa se usuce, în baie am observat ca a început sa se facă mucegai pe tavan, atât cât și pe hol, în baie mereu este un aer inchis și nici nu poți aerisi neavând geam și nimic pt aerisire, toată caldura supărare rămâne acolo. E prima vara când locuim aici cu un copil de 5 luni de zile și cu geamul deschis, afara bate vântul și în casa o caldura de nu poți respira, vii de afara și simți ca aerul este inchis și miroase groaznic, cu geamul la balcon deschis, o caldura îngrozitoare, copilul plânge, nu se poate odihni, noi de o săptămână nu putem dormi, curg apele pe noi. Eu L am întrebat pe soț dacă în anii trecuți au fost probleme cu caldura și mi a zis ca nu a fost asa cald ca anul asta. Mi am cumpărat un dezumidificator, la 2 zile arunc apa din recipient pt ca se umple repede. Va rog să-mi spună careva ce as putea face. Cel mai frica îmi este de copil sa nu se îmbolnăvească. Are covoare în toată casa și am impresia ca sunt umezite și mereu îmi spune ca mi se pare, pernele la fel, dormim pe ele, transpiram și dacă nu le scot la aer prind mucegai, printre hainele noastre, curate și uscate la fel, mucegai, și nu mi se pare, nu sunt nebuna, ce as putea face? Nici nu vrea sa ne mutam în alta parte, sa aruncam mobila veche de dinainte sa se nască el, sa văruim, sa descoperim problema.
Apa din rufe, duș, transpirație, gătit, trebuie să plece undeva, nu dispare. Mai intră în pereți și face mucegai, mai intră în lucruri absorbante (inclusiv covoare).
Pentru ca apa să iasă, trebuie să existe un circuit de aer, aerul umed să iasă și să intre unul cât de cât mai uscat de afară. Un singur geam deschis face mai greu asta. Trebuie să se facă un pic de curent. Umidificatorul este bun, însă nu face minuni. Un Aer condiționat ar putea să dezumidifice aerul mult mai bine, are și o setare în care doar dezumidifică fără a face frig.
Ideal ar fi să aveți un ventilator care să scoată aerul afară forțat. Baia ar trebui să aibă o aerisire, poate a fost astupată. Acolo trebuie pus ventilator să scoată aerul umed, să nu se ducă în casă.
Apoi mai trebuie o sursă de aer curat, de exemplu un geam cu plasă de țânțari, cât mai departe de locul în care iese aerul. Așa aerul umed va fi antrenat pe o suprafață mai mare.
Dacă nu există loc de intrare și loc de ieșire aer (de obicei pe sus), nu prea se aerisește.