Despre umiditatea aerului
Pe scurt : umiditate mică în cameră poate provoca uscarea ochilor, a gâtului, senzația de rece în ciuda temperaturii suficiente din cameră. Umiditatea mare poate provoca probleme de respirație și probleme de adaptare la temperaturi mari. Umiditatea recomandată în cameră este de 30-60%, dar o umiditate confortabilă și mai propice sănătății se află între 40-60%.
Update: Iarna totuși este aproape imposibil să menții o umiditate mult peste 30%, apa suplimentară din aer tinde să condenseze pe orice suprafață rece, producând în plus și igrasie.
Introducere
De ceva timp experimentez cu aparate simple de măsurare a umidității aerului. Am cumpărat niște senzori de umiditate din aceia care se vând cu așa-numitele "stații meteorologice" pentru uz casnic. Poate nu sunt foarte exacte, dar mă bazez pe faptul că măcar sunt monotone (indică variația de umiditate).
De câteva săptămâni am observat o scădere pronunțată a umidității aerului în cameră (22-30%). Este acea uscăciune pentru care se recomandă vase cu apă puse pe calorifer. Deși sunt 25 grade în cameră, câteodată simt că este răcoare. Soția simte că se trezește cu gâtul uscat.
Chiar dacă aerisesc camera, umiditatea nu crește, rămâne sub 30%. Chiar vasul de apă agâțăt de calorifer nu pare să ajute foarte mult. Vara se întâmpla exact invers, din cauza respirației umiditatea din cameră urca peste 50% - 60%, iar aerisirea scade ușor umiditatea camerei.
Ce este umiditatea (relativă)
Umiditatea relativă este o măsură a saturației cu vapori de apă a aerului. Umiditatea 100% nu înseamnă o cameră inundată, ci corespunde procentului maxim posibil de vapori de apă în aer la acea temperatură/presiune. Orice vapor adăugat în plus va conduce (statistic) la condensarea unui alt vapor, care va trece în stare lichidă. 100% este umiditatea dintr-o saună sau dintr-o mașină iarna - în care surplusul de aburi expirați se condensează instantaneu pe geamuri.
Cu cât umiditatea relativă este mai mică, cu atât tendința de evaporare a lichidelor este mai pronunțată. Cu cât umiditatea relativă este mai mare, cu atât crește tendința de condensare a vaporilor. S-a constatat că pentru corpul uman este importantă nu cantitatea de vapori din aer, ci această "umiditate relativă" care arată rata de evaporare al lichidelor de pe suprafața corpului. Alături de umiditate, evaporarea mai depinde de curenții de aer. Dacă este vânt, evaporarea este mai pronunțată la aceeași umiditate a aerului considerat static.
Umiditatea mare poate produce persoanelor cu probleme acumularea de apă în plămâni. Umiditatea mică produce uscarea mucoaselor și a pielii, favorizează deshidratarea.
Umiditatea afectează și capacitatea de răcire a organismului. La umiditate mare, transpirația se acumulează pe piele în loc să se evapore. Dacă apa nu se evaporă, pielea nu reușește să piardă suficientă căldură prin transpirație. Temperatura de 24 grade celsius la umiditate de 0% se simte precum 21 grade, iar la umiditate foarte mare (100%) se simte ca 27 grade celsius. Relația nu este liniară, există formule complicate.
Temperatura
Observăm că umiditatea relativă depinde de temperatură. La o temperatură mică, vaporii de apă condensează la o cantitate mai mică de apă în aer (mașina iarna). La temperaturi înalte, o mult mai mare cantitate de apă poate fi prezentă în aer fără să condenseze (sauna). Atunci când mașina se încălzește, vaporii expirați de oamenii din mașină nu mai condensează pe geamuri.
Crescând temperatura într-o cameră, păstrând același număr de vapori de apă, umiditatea relativă scade. Temperatură mai mare înseamnă că apa tinde mai mult spre starea gazoasă, astfel că ochii, gâtul se usucă. O temperatură mai mică înseamnă că apa are o tendință mai mare să rămână lichidă, astfel că ochii/gâtul se usucă mai puțin.
Mnemonică : geamurile mașinii se umezesc când este frig.
Presiunea
Există și un factor de presiune care este mai puțin observabil în viața de zi cu zi. Teoretic apa la peste 100 grade celsius se transformă în vapori. Pentru a putea țina apa lichidă la peste 100 grade celsius, se folosește "oala sub presiune". Carnea mai tare (precum vita) are nevoie de temperaturi peste 100 grade pentru a dizolva fibra. Dacă am deschide oala sub presiune când "fierbe", toată apa s-ar evapora instantaneu sub forma unei explozii de vapori fierbinți. Există și o glumă că pe vârful multelui Everest unde presiunea este mică iar apa fierbe la 69 grade poți bea ceai "clocotit".
Dacă presiunea mare ține apa sub formă lichidă, presiunea mică produce evaporarea. Relația pare să fie mai complicată însă în meteorologie, diferența de presiune determină mișcarea maselor de aer, iar acumularea de vapori (creșterea umidității) duce la precipitații. Umiditatea din aer are însă valențe pedictive, o umiditate în creștere poate prevesti precipitații.
Variația umidității iarna
O regulă simplă (dar aproximativă) este că într-o cameră închisă, în care cantitatea de vapori rămâne constantă, o creștere de 10 grade celsius înjumătățește umiditatea relativă, iar o scădere cu 10 grade celsius dublează umiditatea (nu peste 100% bineînțeles). Iarna la -5 grade celsius tendința apei spre evaporare este foarte mică, deci umiditatea este mică.
Să facem un experiment mental : dacă toamna era umiditate 50% la 20 grade, la 10 grade umiditatea crește până spre 100% și vaporii din aer încep să condenseze. Când temperaturile ajung negative, aerul este foarte sărăcit în vapori de apă. Dacă aerul de afară a pierdut 50% din vapori, aerul ajuns în cameră și încălzit la temperatura intițială de 20 grade va avea umiditatea aproximativ la jumătate (25%). Astfel se explică de ce iarna umiditatea din cameră este foarte mică, nu are legătură cu folosirea caloriferului în sine. Numerele sunt orientative, apar tot felul de factori adiționali : umiditate mai mică înseamnă evaporare mai rapidă a lichidelor din cameră, deci creșterea umidității.
Reducerea temperaturii poate ajuta dar nu este neapărat o soluție la problema umidității. Dacă în cameră sunt 24 grade cu 22% umiditate, în cămară sunt 16 grade și doar 3 procente mai mult (25% umiditate). Soluția este generarea de vapori mai mulți de apă în cameră.
Concluzie : merită să vă gâdiți la nivelul umidității din cameră. În ziua de astăzi aparatele de măsurat umiditatea (hidrometrele) sunt relativ ieftine, dar se pot trage niște concluzii chiar urmărind efectele. Atenție, umiditatea prea mare poate genera și igrasie, deși factorul cel mai important este temperatura mică a peretelui, care face ca în apropierea peretelui neizolat/neîncălzit umiditatea relativă să crească la 100% și să producă condens.
P.S Articole și mai interesante scrise de mine în engleză:
Philosophy of everything
"The more I say, the more I know" . Republicarea articolelor este permisă cu citarea autorului
68 comments
Comments are closed for this article.
Eu acum am umiditatea peste 60% si e cald in camera...peste 26 grade ! Ce solutii am ?
@Tapric: aerul condiționat scade în același timp și temperatura, și umiditatea. Nu exagera totuși cu AC.
Nu am aer conditionat.
Nici eu nu folosesc, în general mă deranjează daca bate direct în mine. Mă gândesc totuși să-mi pun într-o cameră și să stau în alta.
excelent articolu, felicitari! mi-am luat si eu un umidificator ca mi se usca mereu tegumentul de sub ochi. dupa ceva timp am facut legatura ca asta se intampla cand ma trezeam si insetat. initial mi-am luat un higrometru pentru confirmare si apoi, fara sa stau pe ganduri, umidificatorul. emite abur prin incalzirea apei (cald, evident). am vazut ca exista si aparate care dau vapori reci (cu ultrasunete). crezi ca este veunul dintre ele mai eficient?
@Alex Tiper: Scrisesem un comentariu:
"Umidificatorul cu ultrasunete... teama mea este că vaporii pulverizați sunt diferiți de umiditatea clasică a aburului, conțin și minerale care se depun pe diferite cele".
Eu nu sunt fan, deși nu am încercat. Cred că aburul este mai bine "testat" și validat de vreme.
Salut si incep prin a cere scuze daca ai dat deja raspunsul. Exista un singur aparat care sa aibe functia de umidificare si implicit dezumidificare a aerului pentru o camera de bloc ( pt bebelus )dar la care sa-i pot regla gradul de umiditate ? Merci anticipat si astept un raspuns la bogdan_dragos1980@yahoo.com
@Dragos: nu știu dacă există sau nu asemenea aparat
Am un aparat care umezeste si purifica aerul si l-am lasat setat la 50.Problema este ca pe zi imi pulverizeaza cam vreo 20 litri de apa si tot nu ajunge la cat lam setat,ce vreau sa te intreb ...este sanatos pentru mine copilul meu daca aparatu arunca atata apa pe zi. aparatu a costat destul de mult cam 500 euro pe instructiuni scrie ca ar trebui sa faca fata la un apartament de 60 metri patrati . inca ceva ar fi ca la mine in apartament este foarte uscat aerul cam putin peste 30 iarna temperatura in camera este pana in 23 ziua si noaptea pana in 22 deci te rog care este parerea ta ? aparatul se cheama air o swiss
@Ciprian: acea apă sigur se duce undeva. Există pericolul să condenseze pe pereții mai reci și să facă igrasie. Eu aș seta aparatul la o umiditate mai mică, la minimul la care nu mai simți nasul uscat dimineața. Din experiența mea, nu cred că e fezabil iarna să menții umiditatea mult peste 30%, sunt prea multe locuri reci unde se condensează vaporii pe care îi pompezi în aer.
Salutare! :)
la noi in casa exista un hidrometru care acum ne arata o umiditate de 60-70%. La noi in casa centrala este setata pe 21 grade, insa vecinii de sub noi si cei de deasupra sunt debransati de la caldura. Intotdeauna iarna se produce igrasie pe peretii exteriori, aproape de tavan. Ce ar trebui sa se faca in astfel de cazuri?
@Andreea: umiditatea de 60-70% e cam mare, cred că ar fi utilă în primul rând reducerea surselor de umiditate plus aerisire. Pe termen mai lung, eventual o izolare interioară, gen polistiren.
Si eu ma confrunt cu o problema destul de serioasa, umiditatea in aceasta perioada, in timpul zilei variaza undeva intre 57%-60%, iar noaptea catre dimineata ajunge si la 75%. Este posibil sa creasca atat de mult in timpul noptii in camera unde dormim? Temperatura este mentinuta constant intre 23-24 grade.
@Oana: respiratia produce vapori care tind sa creasca umiditatea. O mica fanta de aerisire sau chiar un geam "pe batare" in camera alaturata ar putea ajuta.
Aerul conditionat are de obicei functie de dezumidificare, dar nu pot spune cat de eficient este.
Buna. Din cate am citit mai sus aparatele de masurat umiditatea nu prea sunt "de incredere". Eu stiu ca sarea de bucatarie e higroscopică. Daca pun un vas cu sare in camera... la ce umiditate ar trebui sa se umezeasca?
Sal. De mai mult timp intampin ceva probleme cu umiditatea in camera. De cand am montat un calorifer din tabla (calorifer 1m pt camera de 14m2)si geamuri termopan (model destul de scump -cred ca are si orificii pt ventilare) este foarte cald in camera (28 grade C) si ma trezesc cu gatul si nasul uscat si mereu racit plus ca nu ma pot odihnii. De doua zile am cumparat un umidificator (MeacoMist Deluxe 5 in 1 Ultrasonic Humidifier) insa acesta merge incontinuu fara oprire(desi are termostat). Am setat aparatul la 60 umiditate dar poate ajunge la max 42.Temperatura a mai scazut un grad(27C) de cand am pornit umidificatorul dar nu este de ajuns.Am incercat deschiderea geamurilor insa temperatura scade dar scade si umiditatea la 20. Nu stiu ce sa mai fac ca sa pot ajunge cu umiditatea la 50 si o temperatura normala la 22C(sper ca aceasta este temp optima). Sa incerc sa pun un calorifer mai mic? Camera este la apartament bloc.Marian. Stima
@Marian: Se poate pune un robinet termostatat care să oprească circulatia apei prin calorifer atunci când se atinge temperatura dorită. Robinetul termostatat se poate instala și fără a avea repartitor de costuri (la paușal).
Umidificatorul nu schimbă temperatura ci doar umiditatea. Cu cât crește temperatura în cameră, umiditatea scade. Cred că mai mult de 30-35 nu vei ruși să crești umiditatea iarna când e ger afară. E suficient dacă o ridici peste 30%; dacă pompezi prea multă apă în casă rișți să produci igrasie.
Am montat un parchet de stejar masiv acum cateva saptamani. De cateva zile am observat ca in unele zone, lamelele de parchet s au departat putin. Montatorul care a executat lucrarea m a sfatuit sa aerisesc si sa pun vase cu apa pe calorifere, mentionandu mi ca umiditatea a fost scazuta si ca se va remedia problema crapaturilor, ceea ce am si facut. Este adevarat ca in decurs de cateva zile camerele au fost inchise si caloriferele au mers la maxim (am lipsit in acea perioada), posibil o cauza a ceea ce s a intamplat. Poate fi si parchetul care sa nu fi fost uscat suficient si acum incepe sa “lucreze” ca sa ma exprim plastic, desi zonele cu crapaturi nu sunt f multe..Intentionez sa imi iau o statie meteo sa masor nivelul umiditatii in casa, sa vad ce valori se inregistreaza (blocul nu este anvelopat dar este solid, ziduri groase, caldura fiind prin RADET, nu centrala de apartament..). Ma bate gandul sa imi iau si un umidificator VENTO, cam scump.. – are cineva care l a testat si la care rezultatul a fost ok.
Orice sfat sau opinie de a Dvs referitor la chestiunea de mai sus este binevenita.
Multumesc Adrian
@Adrian: ma indoiesc ca umiditatea este solutia pentru parchetul departat. Mai degraba mi se pare rezonabila ipoteza ca "a inceput sa lucreze". Poate fi si o problema de montare, nu stiu, insa daca este meseriasul va face orice sa amane rezolvarea. La parchetul laminat se lasa la capete niste spatiu pentru ca se mai dilata. Nu stiu la cel masiv cum se face. Cauta un alt specialist sa-ti spuna daca e corect montat sau nu.
This comment has been removed.